La începuturile perioadei de criză, am avut-o ca interlocutoare pe Mihaela Miroiu, într-un interviu online, în sistem net-event. Pentru că sunt multe lucruri care rămân valabile și acum, am făcut o selecție a celor mai interesante fragmente, în special cele din domeniul educației și a diferențelor dintre generații.
Vi le redau mai jos, cu invitația de a urmări întregul interviu.
„În sistemul nostru de admitere, nu există un loc în care elevul care e examinat să fie întrebat ce a făcut el pentru semenii lui, pentru mica lui comunitate, dacă i-a păsat vreodată de ceva din jurul lui și a vrut să repare cumva. Nu poți avea cetățeni, morali, solidari, cu simț civic, dacă în școală nu îi încurajăm spre trăirea valorilor morale. Aceste lucruri nu fac parte din „programa școlară” care îl învață pe copil că merită prețuite.
În comunism, am fost crescuți în ideea că avem doar datorii, fără nici un fel de drepturi – de aici și obediența generației care a petrecut mult timp în comunism. După Revoluție, realitatea s-a multat la cealaltă extremă – avem drepturi și numai drepturi. Astfel s-a creat generația unui „misecuvenism” – mi se cuvine doar pentru că exist. Toată lumea e datoare să îmi ofere fără să dau nimic în schimb. Această criză începe să echilibreze cele două extreme – drepturi și obligații. Te face să prețuiești lucruri pe care înainte nici nu le băgai în seamă. De exemplu, când nu ai libertatea de mișcare, începi să îți dai seama cât de mult prețuiește ea.
E necesar ca această generație de copii să învețe tehnici de supraviețuire, să știe să se descurce, să nu le mai vină totul pe tavă, fără nici un fel de efort. Această criză este primul moment în care ei încep să se confrunte cu lipsurile, cu rezistența la frustrare. Și este un lucru bun. Eu am deprins supraviețuirea de la străbunica, de la bunica, de la mama mea, nu de la școală. Femeile acestea m-au învățat.
Criza generează multă panică, dezordine socială, dar poate fi și o reordonare a societății. Acum mă bucură să văd că, dacă există derapaje, ceilalți intervin repede să le corecteze. Trăim ca într-un sat pe vremuri. Nu poți să faci sau să spui nimic fără să te știe tot satul. Exact așa se întâmplă și în rețelele sociale.
Cât de mult ajută reziliența pe care am deprins-o în perioada plină de lipsuri a comunismului? Fără să credem că ne putem întoarce la o perioadă de dictatură, e de folos să știi „să faci sită de mătase din coadă de câine” sau „mâncare și din clanța de la ușă”. Să faci dintr-un pui de jumătate de kg mâncare pentru toată familia în weekend. Eu, una, în perioada de criză am tot făcut ciocolată de casă după rețeta economică din comunism. E legătura pe care o fac acum între „bucățica de ceva bun” din vremurile acelea de lipsuri și criza de acum.
Eu pot să spun că sunt mult mai pregătită să rezist la o perioadă de criză decât generațiile mai tinere.
Ceea ce se va întâmpla după toată această criză va fi greu de dus. Acum suntem anesteziați de alternativa lui „aș putea muri” și de ajutoarele statale. Eu fac brainstorming cu oameni înțelepți. Cred că ne vom continentaliza în detrimentul globalizării, cu o Uniune Europeană federalizată, cu politici publice de educație și sănătate făcute la un loc. Ideea că ne putem întoarce la același tip de viață ca înainte mi se pare falsă și nerealistă.”
Mihaela Miroiu este teoreticiană și militantă feministă, profesoară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), conducătoare de doctorat în științe politice. A studiat etică și filozofie politică, predă cursurile „Ideologii politice actuale”, „Etica în relații internaționale”, „Teorii politice feministe”.
Este autoare a numeroase cărți – ”Cu mintea mea de femeie”, „Societatea retro”, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în era modernă”, ”Neprețuitele femei”, „Gândul umbrei”, „Nașterea: Istorii trăite” – dar mai ales este o deschizătoare de minți și de suflete. Un exemplu de activism și forță civică. Prin munca ei, prin cuvintele pe care le spune sau le scrie, influențează viața a zeci de mii de oameni care beneficiază de experiența ei și care o urmăresc zilnic pe pagina dumneaei de Facebook.
Puteți accesa interviul online la linkul: