Dumitru-Constantin-Dulcan.jpg

January 27, 2021

Pentru că suntem încă într-o perioadă de incertitudine și confuzie, avem nevoie de repere care să ne ajute să navigăm în acest ocean de ambiguitate, volatilitate, nesiguranță. De aceea l-am invitat pe prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan într-un interviu live pentru a ne da câteva ancore, câteva repere care să ne ajute să fim mai vigilenți în această degringoladă mondială. În vremuri de pandemie, dar și de de infodemie, un astfel de profesionist care abordează interdisciplinar marile întrebării ale omenirii în momente de răscruce oferă o abordare mai mult decât necesară.

Sunteți medic, psihiatru, autor de literatură filozofică, metafizică. Discursul dv. vorbeşte despre un crez al omului contemporan, cu frământări specifice. Ce vă inspiră în acest discurs ?

 Preocuparea pentru sensul existenței. De ce existăm? De unde venim? Aceste întrebări mi-au decis profesia și mi-au solicitat toată viața ca pregătire. Literatura scrisă și experiențele personale au fost pentru mine cele două surse de cunoaștere. Tom Campbell spunea că ne construim o viziune despre lumea exterioară în funcție de propriile experiențe, credințe, instrucția proprie, dotarea intelectuală.

Se spune că o experiență proprie face mai mult decât o mie de cărți. Vorbesc despre experiențele care transcend condiția noastră fizică și  care, evident, nu se manifestă în viața noastră a tuturor. Întrebarea obsesivă, fundamentală de-a lungul vieții mele – dacă este adevărat ce spune știința că viața a apărut prin evoluția materiei anorganice (nevii) la cea organică  –  suport al vieții  –  atunci, ce factor din Univers a permis această trecere? Ce mă inspiră în acest discurs ? Cunoașterea adevărului despre noi.

Care sunt oportunitățile de învățare pe care le aduce această perioadă plină de turbulențe, de încercare, de transformare?

Aflăm care sunt cauzele rătăcirii noastre. Gândim, simțim și ne comportăm în funcție de ceea ce știm.

Iată erorile de gândire care pot duce omenirea la autodistrugere:

  • Credem că suntem separați unii de alții, că nu avem nici o obligație față de semeni și, ca urmare, îi urâm, îi calomniem, îi ucidem prin războaie, crime, înfometare. Dar experiențele din fizica modernă ne demonstrează că suntem cu toții interconectați și interdependenți la nivel fundamental. Suntem efectul celor care ne-au precedat și cauza celor care ne succed.
  • Credem că gândurile noastre exprimate prin cuvinte, emoții, sentimente injurioase sunt simple vorbe „aruncate în vânt”

Total fals și iată de ce:

Gândurile – exprimate sau nu – sunt emisii de energie purtătoare de informații ale creierului uman. Prin  frecvența lor, au efecte favorabile sau, dimpotrivă, nocive asupra propriei sănătăți, a semenilor noștri, a mediului ambiant și cosmic.

Cu sau fără voia noastră, prin simplul fapt că gândim, influențăm în bine sau în rău Universul și pe noi înșine. Gândul negativ distorsionează fiziologia Universului pentru că ne înscriem în același câmp de energie. Iar Universul are „oroare” de dezechilibre și se reechilibrează prin catastrofe naturale sau sociale!

De aici deducem cât de important este ceea ce gândim și acționăm. Se impune deci ideea de a ne controla în permanență gândirea.

Ce concluzii rezultă:

  • Răul lumii actuale constă în gândirea depășită de evoluția cunoașterii;
  • Gândim cu 160 de ani în urmă, de la momentul în care Darwin ne-a spus că venim din maimuțe, printr-o evoluție întâmplătoare, și am supraviețuit prin selecție naturală.
  • Persistăm într-o viziune materialistă reducționistă la materia (substanța) perceptibilă prin simțurile noastre, în timp ce fizica modernă demonstrează că fundamental venim dintr-o dimensiune spirituală, non-materială, non-fizică și imperceptibilă prin organele noastre de simț.
  • Este nevoie, în consecință, de o nouă gândire, o nouă paradigmă, o nouă spiritualitate, cum am numit-o personal.
  • Este nevoie de o revizuire a tuturor reperelor pe care s-a bazat până acum civilizația umană.

Care sunt temerile românilor acum ?

  • În primul rând, criza economică, după acest lung timp când totul a stagnat;
  • În al doilea rând, limitarea libertăților obținute prin sacrificii;

Ce resurse spirituale avem pentru a rezista în aceste vremuri ?

  • Pacea interioară
  • Răbdarea proverbială a românilor.

Neamul nostru a suferit în istorie multe urgii. Dar să nu uităm că totul trece, nimic nu este etern pe pământ!

Cum ne ferim de pseudoștiințele care invadează zona online?

Niciodată ca acum nu s-au propagat prin media atâtea idei confuze, derutante, false, opinii care se contrazic. Ce e de făcut? Să fim suficient de pregătiți pentru a distinge adevărul de fals, căutând surse de informare de încredere.

Cum gestionăm teama, panica și incertitudinea în perioada de criză?

Transformând energia fricii în pace și optimism prin muzică, lecturi, optimism, mișcare.

Vorbiți-ne despre nevoia de solidaritate și generozitate în perioada crizei pe care o traversăm, despre ceea ce aduce voluntariatul la nivel spiritual.

Este o condiție a supraviețuirii:

  • Prin solidaritate – crește forța pozitivă capabilă să învingă răul;
  • Prin generozitate – dăm energie pozitivă și primim aceeași energie.

Cum putem rămâne conștienți și autentici în vremuri tulburi? 

  • Rămâi conștient prin ceea ce gândești și crezi, prin propriile convingeri;
  • Reziliența este capacitatea de a reveni cât mai rapid la starea normală anterioară stresului;
  • Știind că stresul îmbolnăvește și ucide, întreprinde toate diligențele de a-ți schimba cât mai repede posibil gândurile negre.

Ce impact credeți că are bunătatea astăzi, când ne aflăm în pragul unei noi crize economice, financiare și spirituale? În ce fel schimbă bunătatea lucrurile?

Bunătatea are un rol foarte important. Doar prin bunătate cucerim lumea, nu prin răutate. Iată ce răspunde Neale Donald Walsch, autorul celebrelor cărți „Convorbiri cu Dumnezeu”: „Fiecare om bun poate face alți oameni buni. Dând noi înșine dovadă de bunătate, treptat vom schimba și pe alții.”

Există mai multe insule de normalitate, dar cum le facem să comunice?

Poate că de aceea virusul ăsta ne-a băgat pe toți în case, ca să nu mai comunicăm! A rezultat însă efectul său contrar – a crescut și mai mult nevoia de comunicare. Poți ține un leu în cușcă, dar când scapă face prăpăd! Știam din 1983 că vor veni aceste vremuri. Așadar țineți cont de aceste recomandări:

  • Creați-vă „nișe” de comunicare cu oameni care gândesc la fel ca voi;
  • Cultivați cultura clasică, nu vulgaritatea imundă;
  • Nu-i criticați pe cei de la putere. Rugați-vă pentru ei ca să nu uite de soarta celor care i-au ales.

 Care este busola dv. interioară și ce mesaj vă transmite?

Orice dezastru ar veni peste noi, știm un singur lucru: Totul este trecător și Universul care ne-a creat va fi și cel care ne va salva.

Ce lucruri rămân mereu aceleași, neschimbate pentru dv?

Propriile experiențe spirituale venite din alte dimensiuni și care m-au determinat să cred în esența Universului, exprimată prin ceea ce numim Binele, Frumosul, Adevărul Suprem de dincolo de noi și nu cel perisabil de aici. Știm că Răul își cere și el dreptul să fie, dar victoria sa va fi totdeauna efemeră!

Cum vă păstrați calmul, autenticitatea în condiții de stres?

Personal, sunt prea ocupat ca să mă intereseze răutatea altora; deși, nu pot spune că nu mă deranjează prin stresul pe care îl provoacă în societate. Am auzit oameni de știință occidentali care au oferit un sfat util: „dacă nu vrei să-ți pierzi mintea, nu te uita la jurnalul de știri.”

 Cum vă păstrați conștiința de sine, în vremuri în care schimbările sunt atât de rapide, profunde și constante?
Sperând că binele va învinge.

Ce iubiți mai mult în activitatea dv. actuală?

Să citesc, să meditez la ceea ce citesc, să scriu. Această triadă mă definește în cea mai mare parte ca modalitate de a fi. Îmi procură cea mai mare bucurie a sufletului și a minții.

La seminariile și conferințele pe care le susțineți, auditoriul vă urmărește cu sufletul la gură. Discursul dvs are darul de a pătrunde în cele mai neîncrezătoare minţi. Echilibrul și cunoașterea cu care vă adresați oamenilor sunt cuceritoare. Cum le-ați dobândit?

S-a întâmplat, cred, printr-o altă voință, mai degrabă a destinului decât a mea, ca ceea ce gândesc să rezoneze cu cea a unui segment important din oamenii cărora le-am vorbit despre Adevărul de a fi aici și în Univers, despre rostul nostru în lume.

Ce le-ați spune celor car rătăcesc în paradigma lui „a avea” în detrimentul lui „a fi” ?

Venim din Lumină și ne întoarcem în Lumină dacă facem un minim efort și de a ne lumina mintea, nu doar de a avea. Este singura cale de a nu rămâne în întuneric!

Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan este un exemplu de transdisciplinaritate, autor a numeroase monografii, tratate, lucrări de mare valoare științifică, dar și de eseistică, cu numeroase trimiteri spre filosofia științei. Cartea sa, „Inteligența materiei”, rămâne încă un best seller, la 40 de ani de la lansarea ei. E o carte care a bulversat lumea științifică românească, pentru că avea curajul să aducă în discuție o viziune asupra lumii și a universului ce părea pierdută pentru totdeauna și imposibil de recuperat în era comunismului dus la extrem. Erau timpurile materialismului dialectic, iar cuvinte precum „Dumnezeu”, „suflet”, „Divinitate”, „conștiință” erau prohibite sau își pierduseră sensul. Cartea, în varianta necenzurată, a fost distinsă cu premiul pentru filosofie „Vasile Conta” al Academiei Române (1992). Este membru al unor prestigioase societăți științifice naționale și internaționale, autor al unor brevete de invenții, titular al unor importante cursuri universitare, precum și deținător a numeroase premii științifice și literare.

Vă invit să urmăriți și interviul online Brands that Value cu profesorul Dulcan, la următorul link:

https://www.facebook.com/watch/live/?v=508519330119917&ref=watch_permalink

În aceeași notă a valorii, vă recomand și interviul cu Cornel Amariei

Cornel Amariei – „ Make meaning, not money” e busola după care mă ghidez în antreprenoriat

A consemnat Daniela Palade Teodorescu

 

 

 

 

 

 


Cornel-Amariei-1200x855.jpg

July 30, 2020

Cornel Amariei este inventator, antreprenor, speaker, autor, unul dintre cei 10 tineri ai momentului, așa cum l-a desemnat Competiția internațională Ten Outstanding Young Persons 2018, organizată de Junior Chamber International (JCI), a fost inclus de Forbes SUA în clasamentul celor mai influenţi 300 de tineri din Europa, iar Real Leaders l-a invitat în clubul select al celor 100 de tineri vizionari care ar putea schimba lumea.

A revenit în țară după studii în străinătate și vrea să facă lumină aici în România, la propriu. Este un inovator care are în portofoliu 50 de invenții în curs de patentare, printre care se numără și ochelarii .lumen pentru nevăzători, cel mai popular proiect al său. Cu toate că la 25 de ani a primit numeroase recunoașteri internaționale, Cornel Amariei își păstrează aceeași delicatețe, bunătate și smerenie, umor care îl fac atât de unic într-o lume a orgoliilor științifice. Invențiile sale au o motivație aparte – cea de a adece un sprijin în viața oamenilor, în primul rând, așa cum este dispozitivul Lumen, cel care ajută nevăzătorii să aibă mai multă mobilitate prin perceperea mai ușoară a obiectelor din jurul lor. Sensul lui în viață e să creeze lucruri care să aducă zâmbete în viața oamenilor.

În interviul video pe care i l-am luat la începuturile crizei, Cornel Amariei a vorbit despre importanța valorii în business și despre esența unei afaceri care stă, în primul rând, în sensul ei.

Este o valoare pe care o folosesc mult în viața mea, de fapt o zicală – „make meaning, not money”. Majoritatea antreprenoriatelor e gândită pentru a genera bani. Abia în ultimul rând se caută soluția pe care o aduce acel antreprenoriat la o problemă. Iar aceasta nu e ordinea corectă. Este motivul pentru care nu avem mulți antreprenori la un nivel înalt. Antreprenoriatul trebuie să ajute, este doar o unealtă care care să ducă ideile în impact.

Cu siguranță, atât timp vor exista probleme, vor exista și oameni puternici care să găsească soluții la ele. Acum, că a apărut această problemă globală, pandemia, apar și oameni care să caute rezolvări la provocări, care fac eforturi să caute soluții care ajută. 

Sunt oameni care fac inovație doar de dragul inovației, ceea ce e destul de rău; sunt oameni care inovează doar pentru bani, ceea ce e și mai rău. Scopul inovației este să creeze sens, să ajute.

Sunt mulți oameni care au idei, important e să găsești contextul în care ideile să iasă la suprafață și să se transforme în implementare. Sunt multe idei bune care mor fiindcă e o mare lipsă de proactivitate. Dacă oamenii s-ar simți mai responsabili ca atunci când au o idee să facă tot ce pot să o pună în practică, dacă ar avea această credință internă, atunci ar fi mai multe lucruri care să ajute.

Inovația înseamnă să conectezi ceva foarte simplu din stânga cu ceva foarte simplu din dreapta și să le pui împreună pentru prima dată. Piața industrială și academică ne învață însă să ne uităm într-o singură direcție, ceea ce nu ne ajută să facem legături. Inovația este ridicol de simplă, înseamnă doar să vezi aceste conexiuni. Dar pentru a vedea cât mai multe lucruri din stânga și din dreapta, trebuie să ne expunem – la experiențe noi, hobby-uri noi. În această perioadă în care avem mai mult timp, putem profita să învățăm lucruri noi – un curs nou, un instrument nou, o carte nouă. Toate ne lărgesc perspectiva pe care o avem acum.

Cu siguranță ceea ce se făcea până acum nu mai este la fel cu ce vom face de acum încolo. E nevoie de agilitate și de a renunța la anumite planuri care nu mai funcționează. În aceste vremuri, un plan nu poate rămâne constant mult timp. La nivel de business trebuie să ne dăm seama cum va arăta societatea după această criză. Nu cred că vor apărea brusc multe businessuri noi care să ajute, în afară de instrumentele de Comunicare și de management la distanță, care sunt obligatorii în această perioadă.

Noi trăim într-o țară care nu are un pedigree pentru business și este normal să fie așa, în doar 30 de ani nu poți construi ceva ce nu este nativ. Nu avem încă complet exercițiul de a înțelege, nu avem acea viziune de a asista oamenii, avem doar scopuri pe termen scurt. E important să înțelegem natura unei probleme, cum înțelegem un om sau un set de oameni și problemele lor, cum elaborăm soluțiile de care au nevoie și mai ales cum le validăm și cât de repede pentru a le fi de folos oamenilor.

În ultima sută de ani s-a întâmplat că s-a distanțat foarte mult de la omul cu probleme la soluțiile elaborate pentru el. De aceea avem situația în care sunt foarte multe produse sau servicii inutile din cauză că oamenii care au venit cu ideea nu au petrecut suficient timp cu oamenii care au nevoie de ea cel mai mult.

Urmăriți integral interviul video cu Cornel Amariei pe pagina de Facebook TUDOR Communication:

https://www.facebook.com/104496676406158/videos/153604602674504

A consemnat Daniela Palade Teodorescu