Cornel-Amariei-1200x855.jpg

July 30, 2020 0

Cornel Amariei este inventator, antreprenor, speaker, autor, unul dintre cei 10 tineri ai momentului, așa cum l-a desemnat Competiția internațională Ten Outstanding Young Persons 2018, organizată de Junior Chamber International (JCI), a fost inclus de Forbes SUA în clasamentul celor mai influenţi 300 de tineri din Europa, iar Real Leaders l-a invitat în clubul select al celor 100 de tineri vizionari care ar putea schimba lumea.

A revenit în țară după studii în străinătate și vrea să facă lumină aici în România, la propriu. Este un inovator care are în portofoliu 50 de invenții în curs de patentare, printre care se numără și ochelarii .lumen pentru nevăzători, cel mai popular proiect al său. Cu toate că la 25 de ani a primit numeroase recunoașteri internaționale, Cornel Amariei își păstrează aceeași delicatețe, bunătate și smerenie, umor care îl fac atât de unic într-o lume a orgoliilor științifice. Invențiile sale au o motivație aparte – cea de a adece un sprijin în viața oamenilor, în primul rând, așa cum este dispozitivul Lumen, cel care ajută nevăzătorii să aibă mai multă mobilitate prin perceperea mai ușoară a obiectelor din jurul lor. Sensul lui în viață e să creeze lucruri care să aducă zâmbete în viața oamenilor.

În interviul video pe care i l-am luat la începuturile crizei, Cornel Amariei a vorbit despre importanța valorii în business și despre esența unei afaceri care stă, în primul rând, în sensul ei.

Este o valoare pe care o folosesc mult în viața mea, de fapt o zicală – „make meaning, not money”. Majoritatea antreprenoriatelor e gândită pentru a genera bani. Abia în ultimul rând se caută soluția pe care o aduce acel antreprenoriat la o problemă. Iar aceasta nu e ordinea corectă. Este motivul pentru care nu avem mulți antreprenori la un nivel înalt. Antreprenoriatul trebuie să ajute, este doar o unealtă care care să ducă ideile în impact.

Cu siguranță, atât timp vor exista probleme, vor exista și oameni puternici care să găsească soluții la ele. Acum, că a apărut această problemă globală, pandemia, apar și oameni care să caute rezolvări la provocări, care fac eforturi să caute soluții care ajută. 

Sunt oameni care fac inovație doar de dragul inovației, ceea ce e destul de rău; sunt oameni care inovează doar pentru bani, ceea ce e și mai rău. Scopul inovației este să creeze sens, să ajute.

Sunt mulți oameni care au idei, important e să găsești contextul în care ideile să iasă la suprafață și să se transforme în implementare. Sunt multe idei bune care mor fiindcă e o mare lipsă de proactivitate. Dacă oamenii s-ar simți mai responsabili ca atunci când au o idee să facă tot ce pot să o pună în practică, dacă ar avea această credință internă, atunci ar fi mai multe lucruri care să ajute.

Inovația înseamnă să conectezi ceva foarte simplu din stânga cu ceva foarte simplu din dreapta și să le pui împreună pentru prima dată. Piața industrială și academică ne învață însă să ne uităm într-o singură direcție, ceea ce nu ne ajută să facem legături. Inovația este ridicol de simplă, înseamnă doar să vezi aceste conexiuni. Dar pentru a vedea cât mai multe lucruri din stânga și din dreapta, trebuie să ne expunem – la experiențe noi, hobby-uri noi. În această perioadă în care avem mai mult timp, putem profita să învățăm lucruri noi – un curs nou, un instrument nou, o carte nouă. Toate ne lărgesc perspectiva pe care o avem acum.

Cu siguranță ceea ce se făcea până acum nu mai este la fel cu ce vom face de acum încolo. E nevoie de agilitate și de a renunța la anumite planuri care nu mai funcționează. În aceste vremuri, un plan nu poate rămâne constant mult timp. La nivel de business trebuie să ne dăm seama cum va arăta societatea după această criză. Nu cred că vor apărea brusc multe businessuri noi care să ajute, în afară de instrumentele de Comunicare și de management la distanță, care sunt obligatorii în această perioadă.

Noi trăim într-o țară care nu are un pedigree pentru business și este normal să fie așa, în doar 30 de ani nu poți construi ceva ce nu este nativ. Nu avem încă complet exercițiul de a înțelege, nu avem acea viziune de a asista oamenii, avem doar scopuri pe termen scurt. E important să înțelegem natura unei probleme, cum înțelegem un om sau un set de oameni și problemele lor, cum elaborăm soluțiile de care au nevoie și mai ales cum le validăm și cât de repede pentru a le fi de folos oamenilor.

În ultima sută de ani s-a întâmplat că s-a distanțat foarte mult de la omul cu probleme la soluțiile elaborate pentru el. De aceea avem situația în care sunt foarte multe produse sau servicii inutile din cauză că oamenii care au venit cu ideea nu au petrecut suficient timp cu oamenii care au nevoie de ea cel mai mult.

Urmăriți integral interviul video cu Cornel Amariei pe pagina de Facebook TUDOR Communication:

https://www.facebook.com/104496676406158/videos/153604602674504

A consemnat Daniela Palade Teodorescu


Mihaela-Muresan-nou-1200x1145.jpg

July 29, 2020 0

La începuturile perioadei de criză, Mihaela Tudor a avut-o ca interlocutor, într-un interviu online, în sistem net-event, pe Mihaela Mureșan, Marketing Strategist and Brand Architect Brand Essence.

Pentru că sunt multe lucruri care rămân valabile și acum și care ne inspiră pentru o stare de spirit pozitivă, dar cu simțurile în alertă, am făcut o selecție a celor mai interesante fragmente, care se referă la noile comportamente deprinse în criză, ingredientele unei campanii de succes în această perioadă, felul în care se adaptează strategiile de marketing la noile vremuri. De ținut minte, mai ales că vremurile sunt ciclice.

Le puteți consulta mai jos, cu invitația de a urmări întregul interviu video.

În criză te bazezi pe punctele tale forte. Dacă vine valul și îți mătură businessul, ceea ce îți rămâne după acest dezastru sunt punctele tale forte cu care poți construi mai departe. Așadar, întreabă-te „la ce sunt eu bun?”

Această criză creează și a creat deja pattern-uri noi, tipare noi de comportament. La unele am renunțat atunci când am ieșit din lockdown și am revenit la stilul de viață apropiat de cel dinaintea pandemiei. Homing (gătitul, statul mai mult cu copiii, sportul acasă, cursurile onine) – ce păstrăm, la ce renunțăm? Psihologii spun că obiceiurile practicate timp de trei săptămâni au mari șanse să devină rutină. E interesant de văzut ce rămâne din toate aceste noi deprinderi. Ce comportamente luăm cu noi?

Se redefinește valoarea în business.

Ce anume se păstrează din aceste comportamente deprinse în timpul crizei? Atunci se rescrie valoarea în business. Pentru că unele lucruri care se întâmplau înainte nu se vor întâmpla la fel. Acolo se definește „new value”, potențialul de business.

 Comunicarea online trebuie regândită. Consumul digital va rămîne, dar se va diminua cantitativ. Orice trend are și un anti-trend. Avem trenduri, dar și eternul uman.

 Totdeauna vor fi clienți. E bine să păstrăm contactul cu ei. Intră în online, pe social media și fii pe fază la ce spun clienții lor. Apoi e bine să ai prezență digitală. E obligatoriu, nu opțional. Aceasta trebuie revizuită, completată, regîndită. Urmează re-evaluarea modelului de business.

Dacă ești antreprenor, identifică-te cam pe unde ești ca industrie:

Industrii înghețate – au întrerupt orice activitate;

Industrii călduțe – funcționează încă din inerție sau la turație mai scăzută;

Industrii explodate – cererea de produse și servicii este uriașă, dar problemele lor sunt la nivel operațional.

 E o unitate de haos. Acum trebuie să îți acorzi o perioadă de liniște, fără mesaje urgente, fără lucruri de făcut, în care să te gândești la cel mai rău scenariu pentru compania ta. Să te forțezi să îți imaginezi ce ai face în acest caz. Apoi să treci la cel mai bun scenariu. Apoi scenariul „in between”, conservator. Și vezi cât te poți pregăti pentru aceste trei scenarii.

În criza aceasta, ne dăm seama ce avem, de fapt. Ce aveam și nu știam ce avem. Acele lucruri mici, dar esențiale. Să ne întoarcem către acele lucruri autentice, de suflet, care rămân. Mai puțin înspre aparențe strălucitoare, dar înșelătoare, mai puțin shiny, blinky.

Poți urmări întregul interviu în emisiunea 2value cu Mihaela Tudor, pe pagina de facebook TUDOR Communication:

https://www.facebook.com/104496676406158/videos/536428483733889

 


Mihaela_miroiu.jpg

July 2, 2020

La începuturile perioadei de criză, am avut-o ca interlocutoare pe Mihaela Miroiu, într-un interviu online, în sistem net-event. Pentru că sunt multe lucruri care rămân valabile și acum, am făcut o selecție a celor mai interesante fragmente, în special cele din domeniul educației și a diferențelor dintre generații.

Vi le redau mai jos, cu invitația de a urmări întregul interviu.

„În sistemul nostru de admitere, nu există un loc în care elevul care e examinat să fie întrebat ce a făcut el pentru semenii lui, pentru mica lui comunitate, dacă i-a păsat vreodată de ceva din jurul lui și a vrut să repare cumva. Nu poți avea cetățeni, morali, solidari, cu simț civic, dacă în școală nu îi încurajăm spre trăirea valorilor morale. Aceste lucruri nu fac parte din „programa școlară” care îl învață pe copil că merită prețuite.

În comunism, am fost crescuți în ideea că avem doar datorii, fără nici un fel de drepturi – de aici și obediența generației care a petrecut mult timp în comunism. După Revoluție, realitatea s-a multat la cealaltă extremă – avem drepturi și numai drepturi. Astfel s-a creat generația unui „misecuvenism” – mi se cuvine doar pentru că exist. Toată lumea e datoare să îmi ofere fără să dau nimic în schimb. Această criză începe să echilibreze cele două extreme – drepturi și obligații. Te face să prețuiești lucruri pe care înainte nici nu le băgai în seamă. De exemplu, când nu ai libertatea de mișcare, începi să îți dai seama cât de mult prețuiește ea.

E necesar ca această generație de copii să învețe tehnici de supraviețuire, să știe să se descurce, să nu le mai vină totul pe tavă, fără nici un fel de efort. Această criză este primul moment în care ei încep să se confrunte cu lipsurile, cu rezistența la frustrare. Și este un lucru bun. Eu am deprins supraviețuirea de la străbunica, de la bunica, de la mama mea, nu de la școală. Femeile acestea m-au învățat.

Criza generează multă panică, dezordine socială, dar poate fi și o reordonare a societății. Acum mă bucură să văd că, dacă există derapaje, ceilalți intervin repede să le corecteze. Trăim ca într-un sat pe vremuri. Nu poți să faci sau să spui nimic fără să te știe tot satul. Exact așa se întâmplă și în rețelele sociale.

Cât de mult ajută reziliența pe care am deprins-o în perioada plină de lipsuri a comunismului? Fără să credem că ne putem întoarce la o perioadă de dictatură, e de folos să știi „să faci sită de mătase din coadă de câine” sau „mâncare și din clanța de la ușă”. Să faci dintr-un pui de jumătate de kg mâncare pentru toată familia în weekend. Eu, una, în perioada de criză am tot făcut ciocolată de casă după rețeta economică din comunism. E legătura pe care o fac acum între „bucățica de ceva bun” din vremurile acelea de lipsuri și criza de acum.

Eu pot să spun că sunt mult mai pregătită să rezist la o perioadă de criză decât generațiile mai tinere.

Ceea ce se va întâmpla după toată această criză va fi greu de dus. Acum suntem anesteziați de alternativa lui „aș putea muri” și de ajutoarele statale. Eu fac brainstorming cu oameni înțelepți. Cred că ne vom continentaliza în detrimentul globalizării, cu o Uniune Europeană federalizată, cu politici publice de educație și sănătate făcute la un loc. Ideea că ne putem întoarce la același tip de viață ca înainte mi se pare falsă și nerealistă.”

 

Mihaela Miroiu este teoreticiană și militantă feministă, profesoară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), conducătoare de doctorat în științe politice. A studiat etică și filozofie politică, predă cursurile „Ideologii politice actuale”, „Etica în relații internaționale”, „Teorii politice feministe”.
Este autoare a numeroase cărți – ”Cu mintea mea de femeie”, „Societatea retro”, „Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în era modernă”, ”Neprețuitele femei”, „Gândul umbrei”, „Nașterea: Istorii trăite” – dar mai ales este o deschizătoare de minți și de suflete. Un exemplu de activism și forță civică. Prin munca ei, prin cuvintele pe care le spune sau le scrie, influențează viața a zeci de mii de oameni care beneficiază de experiența ei și care o urmăresc zilnic pe pagina dumneaei de Facebook.

Puteți accesa interviul online la linkul:

https://www.facebook.com/TudorCom/videos/4189875444363274/