BRANDS

That Value

Recomandări pentru o viață bună, împlinită și cu sens de la psihologul Daniel David.

Image
  • June 11 2021

Profesorul Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuți psihologi din spațiul public și profesional românesc. De asemenea, este cel mai citat psiholog din România în literatura științifică de specialitate, fiind o autoritate în materie de analiză a mentalităților poporului român.

Din impresionantul CV rezum:  2007 – şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca; ianuarie 2013, a fost numit director responsabil cu cercetarea la Institutul american „Albert Ellis“ din New York, prorectorul pentru cercetare, excelenţă şi competitivitate al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar de câteva luni rector UBB

Este autorul cărţii „Profilul psihologic al poporului român“. Are contribuții inova­toare în domeniul utilizării realității virtuale și a roboților pentru tratamentul sau prevenirea tulburărilor mentale, fiind unul dintre pionierii în domeniu la nivel național și internațional.

În interviul video pe care i l-am luat la începuturile crizei, profesorul Daniel David a vorbit despre importanța felului în care reacționăm la evenimente, nu la evenimentul în sine. „Îngrijorarea, nemulțumirea, tristețea sunt emoții negative sănătoase. Nu e bine să fii nici calm, relaxat, dar nici furios și agresiv.”

Pentru că multe dintre recomandările dumnealui sunt valabile și acum, le-am reluat și aici.

În ceea ce privește contaminarea informațională, avem doar iluzia că ne protejăm

„Românii pătimesc ca orice alte popoare în această perioadă de pandemie. Nu suntem diferiți de alte popoare. Depinde foarte mult nu de eveniment, ci de felul în care ne raportăm la eveniment. E important să înțelegem că modul în care ne raportăm la această pandemie generează evenimente psihologice sănătoase sau răspunsuri psihologice nesănătoase.

Pandemia ne provoacă să ne raportăm la condiția de homo sapiens, nu de cetățean german, italian, român etc. Nu aș accentua aspectul specific național – contează, dar nu atât de mult. Pandemia are un profil global care anulează diferențele psihologice existente între popoare, astfel încât să ne provoace să ne raportăm prin atributul de homo sapiens, nu de cetățean german, italian, american și așa mai departe.

Toți trecem prin această pandemie – doar că unii se raportează prin ceea ce noi psihologii numim factorul irațional – care presupune trei lucruri:

  • gândire inflexibilă, rigidă („nu concep să fiu contaminat…”);
  • catastrofare (tind să maximizeze negativul („e o catastrofă, cel mai mare rău…”) ;
  • un stil de gândire care arată toleranță scăzută la frustrare. Ei sunt cei care dezvoltă atacuri de panică, furie, agresivitate, stări legate de deprimare, anxietate etc.

Îngrijorarea, nemulțumirea, tristețea sunt emoții negative sănătoase

Este în libertatea noastră de a ne raporta diferit la situație, rațional. Presupune tot trei lucruri:

  • gândire flexibilă („mi-aș dori să nu fiu contaminat…”);
  • o gândire non-catrastrofală;
  • capacitate crescută de toleranță la frustrare.
    Acești oameni nu vor fi neapărat, veseli, bucuroși, dar vor dovedi, vor fi triști, dar nu panicați, vor fi îngrijorați, dar nu anxioși, panicați, furioși. Există și oamenii care trăiesc în iluzie, cumva detașați, neutri, relaxați. Calmul și relaxarea nu sunt indicate atunci când te confrunți cu factori stresori. Îngrijorarea, nemulțumirea, tristețea sunt emoții negative sănătoase. Nu e bine să fii nici calm, relaxat, dar nici furios și agresiv.

Pleasant life, good life, meaningful life – viață bună, plăcută și cu sens

Sugestia mea este ca la final de săptămână să facem o planificare, un orar pentru săptâmînă viitoare în care să scriem explicit ce facem în intervale din două în două ore. În planificare, trebuie să fie cuprinse comportamente de bază (ce mâncăm, cât dormim), complortamente sociale (socializare, activități online) și activități ce produc relaxare (pleasant life, good life, meaningful life – viață bună, plăcută și cu sens). După ce le-am scris pe hârtie sau electronic, să le și facem. Dacă vrei să îți dezvolți o altă rutină de viață, trebuie să treci de la gând, la planificare și la faptă. Iar dacă simți că nu le poți îndeplini, roagă pe cineva să te ajute să te ții de plan. Să vă verificați reciproc că implementați comportamnetele pe care le-am descris.

 Planificare, implementare și implementarea lucrurilor planificate

Noi, psihologii, vorbim mult de fake news și contaminare psihologică de ani de zile. Noi avem iluzia că dacă știm că despre o informație că nu e relevantă înseamnă că putem să o și controlăm. O folosim cu rol de entertainment chiar. Toate studiile arată însă că, chiar dacă tu știi că acele informații sunt false, ele îți influențează în subconștient emoțiile. Avem această iluzie pe care nu o avem în ceea ce privește contaminarea fizică. De aceasta ne ferim, o evităm – contaminare radioactivă, biologică, chimică. În ceea ce privește contaminarea informațională, avem doar iluzia că ne protejăm.

Îi încurajez pe părinți să recomande copiilor desenele animate de pe www.retman.ro. Avem episoade dedicate stărilor de panică, de frică, de depresie, de vinovăție. Părinții să fie atenți la ceea ce transmit copiilor, să lucreze împreună la stabilirea noii rutini de viață a familiei. Mecanismele de reziliență le știm, trebuie să avem grijă la implementare.

Urmăriți integral interviul video cu Daniel David pe pagina de Facebook TUDOR Communication:

https://www.facebook.com/104496676406158/videos/2530881987166706

A consemnat Daniela Palade Teodorescu