„Modelul „studiu-muncă-pensionare” nu mai este relevant pentru societatea de azi

April 14, 2021 0
foto-Margareta-Chesaru.jpg

Trăim într-un context în care utilizarea inteligenței artificiale crește exponențial, în tot mai multe domenii, de la educație, cercetare, cultură, sănătate (diagnosticarea anumitor afecțiuni), la administrație publică și detectarea fraudelor, precum și proiecte de infrastructură. Cum transformă inteligența artificială industrii, companii și instituții din întreaga lume? Cum transformă viitorul muncii și profesiile din economia viitorului? Am invitat-o pe Margareta Chesaru, Public Affairs Manager, UiPath, într-un interviu Brands that Value, care să ne ofere repere pentru o mai bună înțelegere a acestor fenomene sociale.

 Impactul noilor tehnologii asupra viitorului muncii

Nu este un secret faptul că tehnologiile digitale joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră, atât din punct de vedere personal, cât și profesional. Fie că folosim un sistem de navigație, facem cumpărături online sau ne programăm la doctor utilizând o aplicație de pe mobil, apelăm la tehnologie. De asemenea, dezvoltarea accelerată a tehnologiei a ajutat organizațiile și angajații să fie mai eficienți, mai productivi și mai adaptabili. Într-un context precum cel cauzat de pandemia COVID-19, tehnologiile digitale au avut un rol extrem de important în asigurarea continuității activității comerciale, instituționale și sociale.

Digitalizarea administrației publice și rolul noilor tehnologii în economie și societate

La nivel de bază, competențele digitale sunt necesare pentru a ne permite utilizarea elementară a tehnologiilor în mod sigur și eficient. Potrivit indicelui DESI 2020, România se situează pe locul 27 din cele 28 de țări UE în ceea ce privește capitalul uman. Dacă ne uităm mai atent, România este pe locul 27 din 28 în ceea ce privește nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare (31% – în condițiile în care media UE este 58%) și pe ultimul loc cu privire la competențele digitale peste nivelul elementar (10% – în condițiile în care media UE este 33%).

Astăzi, atât organizațiile private cât și cele din sectorul public utilizează diverse tehnologii pentru a putea răspunde nevoilor clienților sau cetățenilor pe care îi servesc, precum cloud, automatizarea sau inteligența artificială. De asemenea, pe fondul pandemiei COVID-19, majoritatea companiilor care au avut capacitatea financiară și forța de muncă pregătită și-a mutat activitatea în mediul online. Desfășurarea campaniilor de marketing și promovare a devenit astfel una din singurele opțiuni viabile pentru a vinde un produs sau un serviciu.

Creșterea nivelului competențelor digitale ar trebui să fie o prioritate, întrucât, așa cum am menționat anterior, abilitățile digitale sunt cerute atât de către angajatori, cât și de dinamica relațiilor sociale și comerciale în prezent. În acest sens, conform raportului WEF Future of Jobs 2020 – până în 2025, timpul petrecut pentru sarcinile curente la locul de muncă de către oameni și mașini va fi egal. Totodată, modelul „studiu-muncă-pensionare” nu mai este relevant pentru societatea de azi. În prezent, tranzităm către un model de „învățare continuă”, care presupune nevoia de a ne extinde constant cunoștințele pentru a obține noi abilități și competențe.

 

Cum pregătim noua generație pentru economia viitorului, pentru profesiile pe care le generează noile tehnologii?

Pentru a putea pregăti elevii și studenții pentru această nouă realitate, trebuie să îi ajutăm să dobândească abilitățile necesare care să îi ajute să fie adaptabili și să poată naviga într-o lume plină de complexitate și schimbare. Investițiile în educație și formare, inclusiv prin învățarea pe tot parcursul vieții, pentru dobândirea competențelor digitale de bază și avansate, vor fi critice pentru asigurarea unui climat de muncă atractiv și motivant, pentru competitivitatea economică și stimularea inovației.

Modul în care ne uităm la educație și modul de organizare a sistemelor de învățământ are un impact masiv asupra prosperității oricărei țări. Așadar, așa cum avem nevoie de investiții în infrastructură, avem nevoie în prezent de o strategie dedicată „investițiilor în competențe digitale”. În acest context, un rol deosebit de important îl au colaborările dintre mediul public și cel privat. Prin colaborări între universități și companii, oferirea accesului la cursuri și certificări specializate, studenții pot dobândi competențe și abilități care corespund nevoilor de pe piața muncii, facilitându-le astfel șansa de a găsi un loc de muncă bine plătit sau avansarea rapidă în carieră.

Rolul educației digitale în climatul curent. Alinierea educației la nevoile economiei viitorului

Importanța dobândirii competențelor digitale nu ar trebui să se confunde însă cu nevoia pregătirii tuturor copiilor pentru o carieră de programator în defavoarea altor cariere. Obiectivul principal și esențial ar trebui să fie întâi asigurarea unui nivel de competențe digitale de bază, un abecedar digital, care să includă și elemente privind asigurarea protecției copilului în mediul online. Introducerea elevilor în informatică de la o vârstă timpurie ar trebui concepută utilizând abordări inovatoare și motivante de predare, atât în cadrul formal cât și non-formal, ca o temă transcurriculară. În același timp, profesorilor trebuie să le fie oferite oportunități pentru a-și dezvolta propriul set de competențe digitale – ghiduri, programa școlară actualizată, comunități pentru profesori etc. Nu în ultimul rând, testarea competențelor digitale și maparea progresului vor fi elemente esențiale.

Cum rămâi OM în era AI?

Este important să ne gândim și la cum definim relația noastră cu tehnologia – la colaborarea dintre om și tehnologie. Dacă ne punem întrebarea – la ce sunt oamenii cei mai buni? – probabil printre răspunsuri vom regăsi rezolvarea problemelor, creativitate, comunicare, muncă în echipă și colaborare. Alături de competențele digitale, aceste abilități vor fi din ce în ce mai importante în contextul viitorul muncii.

Margareta Chesaru este o profesionistă în afaceri publice, cu o experiență extinsă în domeniul politicilor publice, juridic și de reglementare. Mai multe despre activitatea profesională linkedin.com/in/margareta-chesaru-795250100


 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *