foto-juridice-1200x900.jpg

March 18, 2020 0

Ce este starea de urgență și ce sancțiuni riscăm, dacă nu respectăm măsurile excepționale care se instituie? Ce înseamnă starea de urgență, ce obligații avem în calitate de cetățeni, ce sancțiunile care ni se pot aplica, în caz de nerespectare.

Avocat Teodora Ionașcu

Reglementarea este dată de – Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență

Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații:

  1. a) existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale;
  2. b) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.

Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.

 În funcție de evoluția situațiilor de pericol, Președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. a), se pot dispune următoarele:

  1. a) aplicarea planurilor aprobate, conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire;
  2. b) organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării;
  3. c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa;
  4. d) rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.

(2) Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b), autoritățile și instituțiile publice, operatorii economici și populația sunt obligate să respecte și să aplice prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.

Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sau a dispozițiilor ordonanțelor militare ori a ordinelor emise pe timpul stării de asediu și al stării de urgență atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Nerespectarea prevederilor art. 9 din ordonanță constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 la 5000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1000 lei la 70000 lei, pentru persoane juridice.

Ulterior emiterii decretului au fost date și primele măsuri care se aplică înceând cu data de 18.03.2020, conform Ordonanței militare nr. 1/2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri.

Zilele următoare vom explica pe larg toate aceste lucruri, completând cu informații noi, care apar pe măsură ce situația se schimbă. Aceste informații sunt valabile la postarea articolui, urmând a fi aduse la zi.

Foto: Pixabay


ecommerce-2140603_1920-1200x514.jpg

March 16, 2020 0

Pentru că tocmai a fost Ziua Mondială a Consumatorului, l-am invitat pe Costel Stanciu, Președinte al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România, să ne vorbească despre felul în care criza ne obligă să consumăm responsabil.

Costel Stanciu este licențiat în științe economice și științe juridice, are un masterat în managementul calității, este doctor în economie și are o experiență de 22 de ani în domeniul protecției consumatorilor.

Cum se resimte criză generată de coronavirus în zona protecției consumatorului?

 Epidemia de coronavirus a determinat o modificare a comportamentului de consum – se cumpără alimente în cantități mari și de o calitate inferioară.

În această perioadă, instituțiile statului cu atribuții în domeniul supravegherii pieței alimentelor, cum ar fi  Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională Fitosanitară, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Direcțiile de Sănătate Publică ar trebui să facă verificări frecvente ale producătorilor/distribuitorilor de alimente și a furnizorilor de apă. Având în vedere cererea mare de alimente și de apă, există anumite riscuri de contaminare a acestora din cauza nerespectării unor prevederi legale aplicabile producției și distribuției de alimente.

La ce ar trebui să fim atenți atunci când cumpărăm?
Din păcate, cei mai mulți consumatori fac cumpărături peste strictul necesar al familiei, cumpără alimente pentru perioade lungi de timp, de cel puțin 30 de zile.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) nu recomandă un astfel de comportament de consum, din următoarele considerente:

–        Depozitarea unor cantități mari de alimente în frigider/congelator nu face altceva decât să crească consumul de energie al acestuia, să crească durata de funcționare în vederea realizării temperaturii setate, fapt ce duce la diminuarea duratei de viață a frigiderului/congelatorului;

–        Un frigider încărcat cu alimente este greu de gestionat, fapt ce duce la alterarea unor produse și, implicit la risipirea de hrană și bani în familia respectivă;

–        Expunerea la aglomerație în timpul cumpărăturilor crește riscul contactării coronavirusului și al îmbolnăvirii;

–        Cumpărăturile realizate în grabă, din impuls, ne afectează atenția, fapt ce crește probabilitatea de a cumpăra alimente pe care în alte condiții nu le achiziționăm.

În astfel de condiții, generate de epidemia de coronavirus, APC le recomandă consumatorilor să aibă în vedere următoarele sugestii atunci când cumpără alimente procesate, fructe, legume, apă:

–        Termenul de valabilitate;

–        Să respecte temperatura de păstrare și condițiile de depozitare recomandată de producător pentru a nu întrerupe lanțul de frig, fapt ce ar duce la diminuarea calității alimentelor și chiar la alterarea acestora;

–        Să evite alimentele care conțin aditivi alimentari, în special cei din categoria conservanților, coloranților, potențiatorilor de gust și aromă. Alimentele procesate, fără aditivi alimentari, contribuie la susținerea sistemului imunitar, iar organismul va face față cu succes la atacul agenților patogeni, bacterii și virusuri;

–        Spălați bine fructele și legumele înainte de a le introduce în frigider, fără picături de apă pe ele în momentul depozitării în frigider;

–        Fructele și legumele congelate sunt de preferat în această perioada față de cele proaspete, având în vedere că astfel se exclude contactul/atingerea acestora de persoane infectate cu coronavirus sau intrarea lor în contact cu suprafețe/mijloace de transport contaminate cu coronavirus;

–        Spălați energic fructele și legumele necongelate înainte de a le consuma;

–        Evitați să cumpărați fructe și legume care provin din afara țării, de la mii de km distanță, în primul rând pentru faptul că sunt tratate după recoltare cu până la 4 tipuri de pesticide;

–        Citiți cu atenție eticheta produselor alimentare și urmați cu strictețe recomandările producătorului.

Ce înseamnă „să cumperi responsabil”?

 În fiecare an, de 15 martie, în țările lumii în care se aplică principiile democrației participative, se sărbătorește Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor. Pentru anul acesta, Organizația Mondială a Consumatorilor a propus ca tema dezbătută să fie cea referitoare la consum responsabil și consumator responsabil, asta înseamnă că noi consumatorii să achiziționăm numai produse prietenoase cu mediul, respectiv cele care poluează puțin sau nu poluează. Totodată, să nu cumpărăm alimente mai mult decât strictul necesar, astfel risipim hrană, bani și poluăm mediul cu deșeurile alimentare ce trebuie neutralizate.

Care sunt cele mai mari provocări pentru  piața mondială de desfacere?

În astfel de momente generate de epidemia de coronavirus, în anumite țări s-au luat măsuri drastice privind interzicerea exporturilor de materiale/echipamente specifice domeniului sanitar, medicamente și alimente de strictă necesitate, precum și închiderea granițelor de către unele țări. Aceste restricții vor duce la creșterea prețurilor la produsele importate și folosite cu precădere în astfel de situații.

Cum estimați evoluția acestei crize?

Epidemia de coronavirus  va conduce în mod cert la o creștere a cheltuielilor publice cu măsurile luate într-un astfel de context. Din păcate, încasările la bugetul statului din taxe și impozite vor scădea dramatic, iar aceste cheltuieli publice vor fi susținute din împrumuturi externe luate cu dobânzi mai mari față de cele practicate în condiții obișnuite. Măsurile prezentate în comunicările oficiale se referă la amânarea cu câteva luni a plăților unor taxe/impozite de către  firmele mici și mijlocii, dar și la acordarea de către stat a unor ajutoare financiare acestora.

Efortul financiar al României pe durata menținerii stării de urgență specifice epidemiei de coronavirus poate să varieze între 10 miliarde euro și 20 miliarde euro.

Care sunt tendințele internaționale?

La nivel internațional, a scăzut prețul la petrol, urmare a scăderii consumului din cauza anulării de către țările puternic industrializate a unor zboruri internaționale, a impunerii unor restricții referitoare la deplasarea cu mijloacele de transport personale. Firesc ar fi ca prețurile la produse/servicii să scadă, din păcate nu se va întâmpla acest lucru la produsele achiziționate frecvent în această perioadă; dimpotrivă, prețurile la aceste produse vor crește cu până la 30%, în funcție de cât de mare va fi cererea și cât de mică va fi oferta unor astfel de produse.

Sunt ele valabile și pe piața românească?

Tendințele la nivel internațional ne vor afecta și pe noi, deoarece suntem dependenți de importuri într-o proporție foarte mare. La unele produse alimentare, de exemplu, la carnea de porc, dependența de import ajunge până la 70%.

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa piața în perioada imediat următoare?

Sute de mii de societăți comerciale cu capital autohton vor da faliment, în special cele care au câțiva angajați, urmare a scăderii dramatice a cererii de consum sau urmare a luării de către stat a unor măsuri de suspendare a activității pe o perioadă de câteva săptămâni sau poate luni. Din păcate, nicio o afacere mică din zona HORECA (hoteluri, restaurante și cafenele) nu are prevăzute provizioane/rezerve financiare pentru situații de criză. Managementul în situații de criză se aplică doar în marile societăți comerciale, în special cele cu arie de acoperire pe mai multe țări. Afacerile mici și mijlocii din România pot fi salvate numai prin intermediul unor ajutoare financiare acordate de către stat, credite fără dobândă, respectiv acordarea unor scutiri privind plata taxelor/impozitelor datorate statului.

Având în vedere faptul că în acest an în România avem alegeri locale și parlamentare, există tendința ca actualul Guvern să arunce cu banii în stânga și-n dreapta , fără nicio reținere, în așa fel încât să nu-i fie afectată popularitatea și să scadă în sondaje. Numai că acești bani provin din împrumuturi externe la dobânzi de criză!

Dar pe termen lung?

Pe termen lung, România va înregistra dificultăți în acoperirea cheltuielilor bugetare, precum și în privința achitării datoriei externe. Din păcate, datoria externă a României va crește până la 50% în următorii ani, poate să ajungă chiar la 150 miliarde euro. Puterea de cumpărare a românilor o să scadă dramatic în următorii ani, urmare a creșterii taxelor/impozitelor aplicate angajaților/angajatorilor și a creșterilor de prețuri la produse/servicii.

Citește și serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business. Antreprenori din domeniul trainingului, al organizării de evenimente, turismului și sănătății descriu felul în care COVID-19 le influențează afacerea.

https://brands-that-value.com/profesionisti-ai-afacerilor-despre-impactul-crizei-coronavirus-in-business/

 

 


Raluca-Chisu-1200x1206.jpg

March 16, 2020 0

Continuăm serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business, demarat de platforma Brands that Value powered by Tudor Communcation, cu antreprenori din domeniile afectate de criza coronavirus.

Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

Azi suntem în legătură cu Raluca Chișu, CEO și fondator Asociația Kinetobebe, Recuperare Pediatrică – Kinetoterapie și Psihologie copii: „Recuperarea pediatrică este un domeniu aparte, susținut de tehnologie și aplicații online, dar niciodată nu va putea să fie înlocuit de implicarea umană directă!”

Cum se resimte criză generată de coronavirus în domeniul pe care îl reprezentați?

Cred că la început a fost una din acele informații pe care le auzi, spui că la ține în țară nu se poate întâmpla așa ceva, refuzi să iei informația în serios și refuzi să te gândești… “cum ar fi dacă…”. Apoi…se întâmplă. Și este momentul în care începi să iei decizii „de criză, chiar dacă încă nici nu știi ce implică această criză.

Pentru că noi lucrăm cu copiii, părinții pacienților au fost primii care și-au manifestat îngrijorarea. Am comunicat foarte mult pe fondul condițiilor de igienă din Centrele KinetoBebe, condiții pe care noi le îndeplineam oricum de ani de zile: dezinfectarea suprafețelor cu substanțe speciale, dezinfectarea sălilor de terapie cu lămpi UV, curățenia sălilor de terapie și a anexelor și nu în ultimul rând respectarea protocolului de igienă în timpul terapiei de către terapeuți. Săptămâna trecută miercuri, doream să putem să continuăm ședințele de recuperare ale copiilor, să ne ocupăm de pacienții care au nevoie de terapie continuă și să asigurăm pe toată această perioada dificilă servicii terapeutice.

Din păcate, ziua de joi ne-a arătat că realitatea este, de fapt, alta, și în primul rând, înainte de continuitatea terapiilor, suntem și noi răspunzători de menținerea stării de sănătate a pacienților și a terapeuților prin limitarea expunerii la posibila contaminare cu Coronavirus.

KinetoBebe promovează profilaxia pentru a asigura dezvoltarea neuro-motorie corectă a copiilor, așadar am realizat că singura metodă profilactică pentru a asigura sănătatea este întreruperea activității Centrelor de Recuperare KinetoBebe și astfel evitarea expunerii terapeuților și a pacienților.

Domeniul pe care îl reprezint a suspendat în cea mai mare parte activitățile terapeutice, fiind singura soluție reală și coerentă care se poate lua în acest moment. Atât Centrele pe care le reprezint, cât și alte cabinete și centre de recuperare au suspendat activitatea și astfel, terapiile copiilor și ale adulților rămân momentan neacoperite. Încercăm să rămânem în contact cu pacienții, prin comunicare în social media.

Personalul medical este vulnerabil în fața acestui virus, în procent de 20% ei se pot contamina, continuând lucrul zilnic cu pacienții și fiind în contact cu familiile lor. Acest pericol susține decizia de suspendare a activității Centrelor de Recuperare.

Care sunt cele mai mari provocări?

Cred că una din cele mai mari provocări este de a alege informațiile corecte, de a distinge adevărul de fake news și de a decide care informație te va ghida în luarea unei decizii.

Apoi, trăiești realitatea și provocarea cea mare este însăși REALITATEA. Dar realitatea este lacunară. Se schimbă de la o ora la alta. Informațiile concrete și coerente lipsesc, atât legile cât și normele metodologice care pot să se aplice în situații critice cât și resursele informative din partea autorităților. O rundă de telefoane printre prieteni și experți îți oferă foarte multe detalii, dar la final stăpânul deciziilor ești tu.

Iar cei care depind de tine au nevoie de siguranță financiară, siguranță la locul de muncă și, mai ales, certitudinea că la finalul pandemiei, viața profesională va continua de unde au lăsat-o. Cel mai dificil moment a fost cel în care am decis împreună cu echipa managerială suspendarea activității. Am avut impresia că renunț la o luptă, că nu dau tot ce pot pentru a salva Centrele. Dar de fapt, decizia aceasta a salvat oamenii centrelor, pentru că mai rău decât orice este expunerea pe lungă durată la pericolul contaminării cu Coronavirus.

Pentru moment provocarea cea mare este găsirea susținerii financiare necesare pentru a susutine plățile salariale ale colegiilor mei și pentru achitarea costurilor curente ale Centrelor de Recuperare: chirii, telefonie, întreținere, furnizori permanenți s.a.

Cum estimați evoluția acestui domeniu? Care sunt tendințele internaționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

În zilele de astăzi, când încercăm să ne recroim viața într-un mod cât digital în mediul online, recuperarea depinde de contactul direct între terapeut și pacient, depinde de atingerea și relaționarea direct dintre cei doi.

Tendințele internaționale sunt aceleași, și chiar dacă aparatele terapeutice sunt la mare căutare, programele și aplicațiile specifice redau diferite exerciții standard. Dar nici unul dintre acestea nu pot să replice mâinile magice ale terapeuților și încurajarea lor permanentă.

Recuperarea pediatrică este un domeniu aparte, susținut de tehnologie și aplicații online, dar niciodată nu va putea să fie înlocuit de implicarea umană directă!

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare? Dar pe termen lung?

În acest moment, soluția aplicată de noi este de a comunica îndeaproape și constant cu pacienții, de a susține moralul și tonusul acestora prin mesaje în social media, de a comunica mult pe ideea necesității de a ne mișca în casă și de a face sport „comprimat”.

Astfel, am lansat campania #facem_sport_acasa, campanie menită să coordoneze și să ofere părinților exemple de exerciții țintite pe etape de dezvoltare motorie, astfel încât să mențină achizițiile motorii câștigate până acum. De asemenea, programul are un amplu caracter profilactic și este adresat tuturor părinților care în aceste zile au luat cea mai responsabilă decizie: a sta acasă!

Fiind ONG, Asociația KinetoBebe s-a alăturat și altor organizații din domeniul non-guvernamental, pentru a găsi cele mai bune soluții de susținere a entităților care suferă și din punct de vedere financiar.

Din păcate, nu se pot face previziuni economice cu venituri „0”, iar acum este momentul în care privirile noastre se îndreaptă către stat, același stat pe care până acum am încercat să îl susținem prin activitățile sociale desfășurate.

Află și care este impactul crizei coronavirus în domeniul recrutarii:

https://brands-that-value.com/alice-donosa-hr-district-procesul-de-recrutare-migreaza-masiv-in-online/

Află și care este impactul crizei coronavirus în domeniul trainingului:

https://brands-that-value.com/profesionisti-ai-afacerilor-despre-impactul-crizei-coronavirus-in-business/

Află și care este impactul crizei coronavirus în domeniul industriei evenimentelor:

https://brands-that-value.com/gabriela-negulescu-events-stuff-cei-care-vor-rezista-vor-fi-mai-puternici-mai-credibili/

 

 

 

 


Alice-Donose-cut.png

March 13, 2020 0

Continuăm serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business, demarat de platforma Brands that Value powered by Tudor Communcation, cu antreprenori din domeniile afectate de criza coronavirus.

Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

Alice Donosă, HR District
Alice Donosă este career matchmaker, consultant HR, trainer, antrepreneur. Are 6 ani de experiență în HR, cu 4 dintre ei în consultanță.

Cum se resimte criza generată de coronavirus în industria de recrutare?

Din perspectiva de agenție de recrutare, am avut ceva probleme cu proiectele, în sensul că:

– o parte dintre clienți au pus proiectele on-hold, cel puțin până pe 20 martie, când o să avem încă un status update să vedem cum continuăm;

– o parte dintre clienți, din industriile care au fost impactate încă din primul val, au suspendat proiectele pentru că se așteaptă la perioade în care vor avea probleme cu cashflow-ul și nu își mai doresc momentan o resursă în plus. În acest caz, se răsfrânge și către stabilitatea agențiilor. Din fericire, noi avem un număr mic de proiecte de proiecte de recrutare pentru industriile recent afectate;

– pe proiectele de IT, momentan lucrurile se păstrează pe linia de plutire, fiindcă în această industrie e ușor să treacă la munca remote și la recrutarea excluiv în online. Oricum, și înainte de criză, mare parte din proces se desfășura online.

În general, pe proiectele de recrutare pe care clienții le au în plan intern, acolo situația stă un pic diferit, în sensul că au prioritizat diferit rolurile; pentru industriile critice, procesele au continuat în online, iar pentru restul domeniilor, au încetinit rapiditatea cu care se desfășoară acestea.

Din perspectiva candidaților, nu am sesizat o diferență în rata lor de răspuns sau a deschiderii lor de a intra în noi procese de recrutare. Tinde chiar să crească ușor, dar probabil e mai mult curiozitate decât interesul real de a face o schimbare. E doar faptul că au puțin mai mult timp.

Pentru ei e chiar mai ușor acum – mă refer în special la cei care lucrează de acasă, pentru că nu mai trebuie să se învoiască de la muncă pentru interviuri (glumesc, dar există un sâmbure de adevăr).

În ceea ce privește proiectele de training, și în acest domeniu s-au amânat evenimentele; momentan, am preferat să nu le mutăm în online. Mai vedem. Acolo se face trecerea mai ușor.

Referitor la modul de organizare internă, noi am trecut complet în online, fiindcă aveam deja infrastructură pregătită, dat fiind faptul că mai lucram remote și înainte de criză.

Din perspectiva new business, închierea de noi contracte s-a blocat, iar cu cliențîi deja existenți am mutat discuțiile în online.

Care sunt cele mai mari provocări?

A fost ușor să mutăm activitățile în online,  la fel și interviurile cu candidații, însă fiind vorba de servicii, provocarea vine din partea clienților și de impactul pe care îl are această situație în business-urile lor.

Oricum recrutarea nu poate fi ținută până la finalul procesului în online, companiile nu sunt educate în direcția aceasta. În special pentru pozițiile unde munca remote nu se pretează sau unde companiile încă nu sunt educate să „aleagă” fără a se vedea offline. Sub 5% dintre companiile cu care colaborăm/am colaborat aleg să oferteze candidații înainte să îi vadă, iar în acești 5% sunt doar companii de IT care lucrează remote cu IT-ști din România.

Este cam devreme să vorbim de realele probleme care vor apărea, momentan e doar o destabilizare ce pare a fi temporară. Clienții deja au început să mă întrebe de măsurile pe care le pot lua în cazul în care sunt nevoiți să suspende activitatea și care sunt pârghiile legale pe care le au în relația cu angajații. Abia dacă se ajunge acolo, începe reala problemă. Mai ales în companiile mici, care nu au rezerve financiare mai mari de trei luni. Să sperăm că nu ajungem acolo, având în vedere că în China pare că s-a stabilizat situația.

Cum estimați evoluția acestui domeniu? Care sunt tendințele internăționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

Dacă se continuă și țările încep să se închidă one by one, în domeniul recrutării probabil va fi un slow down în piață, asta la nivel general, dar situația va fi mai cruntă pentru cei din turism, transport, importuri și cei cu brandurile de lux. Mai ales că e clar că preferințele consumatorilor se vor schimba, iar producția locală va crește. Astfel că dacă nu rezolvăm situația până la finalul verii, din toamnă probabil va fi nevoie de o reorientare a resurselor în intern.

Momentan, la nivel global se vorbește doar de suspendarea recrutărilor în turism și transport, dar și de mutarea recrutărilor în online. Cam aceleași lucruri se resimt și în România.

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare? Dar pe termen lung?

În perioada următoare, cea mai bună soluție este ca pentru domeniile care pot funcționa remote, să nu ezite să mute totul online, inclusiv recrutările de la cap la coadă. Acolo unde nu se poate, recomandăm să se facă echipe mixte de lucru care să lucreze din spații diferite, cu cât mai puțină interacțiune sau cu program decalat, iar recrutarea să se facă online, până în ultimele etape.

Pe termen lung, dacă ajungem acolo, va fi nevoie de un redesign și o reprioritizare a activităților și a modului în care lucrăm, în funcție de industrie. Managementul trebuie deja să se gândească la noi soluții în caz că perioada de carantină va fi mai lungă, iar în cazul în care nu ajungem în această etapă, sunt sigură că această perioadă o să genereze noi idei inovatoare și noi perspective, pentru fiecare domeniu în parte.

Află și cum impactează criza coronavirus industria turismului.

https://brands-that-value.com/alice-udrea-qualis-travel-lucram-la-pachete-de-vacanta-cu-termene-de-anulare-si-de-plata-mai-permisive/

 


tourism-hiker-pixabay-1200x800.jpg

March 13, 2020

Continuăm serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business, demarat de platforma Brands that Value powered by Tudor Communcation, cu antreprenori din domeniile afectate de criza coronavirus.

Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

Simona Șerban, Allegro Travel 

Simona Șerban este absolventă a Facultății de Litere, cu un MBA în gestiune financiară și experiență administrativă în corporație. Deține agenția de turism Allegro Travel și este mama a două fetițe gemene, fapt care a inspirat-o să dezvolte conceptul de „family travel”.

Cum se resimte criza generată de coronavirus în industria de turism?

Pentru lunile martie – mai cererea este aproape inexistentă. Turiștii sunt rezervați în ceea ce privește vacanțele din perioada estivală. În plus, apar tot timpul noi cereri de anulare și restituire a sumelor achitate. Din punct de vedere financiar, este o nouă lovitură pentru industria de turism.

Care sunt cele mai mari provocări?

Gestionarea panicii generalizate. Cea mai mare provocare, pentru mine cel puțin, este să le induc turiștilor mei starea de calm, mai ales a celor cu rezervări pentru lunile de vară.

Cum estimați evoluția acestui domeniu?

Cred că profilul turistului clasic se va modifica, în sensul maturizării lui și a unui „boost” de încredere în direcția agențiilor de turism. În acest moment, agențiile pot oferi informații corecte turiștilor, fiind în permanentă legătură cu partenerii interni și externi, precum și cu autoritățile competente. Nebunia COVID-19 va trece, trebuie doar să folosim această perioadă de incertitudine pentru a ne consolida parteneriatele existente, pentru a investi în unele noi, dar și în noi înșine. Sperăm să ieșim mai puternici din această criză și mai pregătiți să oferim cele mai sigure servicii turiștilor noștri.

Care sunt tendințele internaționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

Este clar că ne vom confrunta cu o scădere a PIB-ului, inclusiv a PIB-ului generat din turism. Și este foarte probabil că ne vom confrunta cu o scădere a vânzărilor pe Early Booking. Turiștii vor fi tentați, cel puțin pentru o perioadă, să își efectueze rezervările cât mai aproape de data plecării. De asemenea, cred că ambele părți vor acorda o mai mare atenție contractelor, în special politicilor aplicabile în situații de forță majoră.

Tendințele, atât cele internaționale cât și cele de pe piața românească, sunt spre sporirea siguranței călătorilor. Sper ca turiștii să pună siguranță și calitatea pe primul plan, acum mai mult decât în trecut.

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare?

Ar fi ideal ca noi legi care vizează drepturile tuturor turiștilor de a primi asistență medicală în caz de epidemie/ pandemie să fie adoptate cel puțin la nivelul Uniunii Europene, dacă nu internațional. În prezent, procedurile sunt greoaie în acest sens și cu siguranță amplifică reticența turiștilor de a călători în perioada următoare.

De asemenea, ar trebui reglementate situațiile de criză de către autorități și afișată o mai mare flexibilitate spre rezolvarea situațiilor punctuale. Ar fi utilă consultarea cu operatorii de turism înaintea lansării comunicatelor de presă.

O mai mare claritate asupra tuturor acestor aspecte ar spori siguranța turiștilor, am fi toți mai pregătiți pentru a face față situațiilor de criză.

De asemenea, ar fi binevenită o scutire sau amânare a plății taxelor pentru perioada imediat următoare. Turismul este una dintre cele mai afectate industrii la momentul de față. Țări europene, precum Grecia, au adoptat deja o serie de măsuri pentru a sprijini operatorii economici din turism. Vom avea nevoie de un astfel de sprijin pentru a depăși mai ușor situația creată de epidemia cu COVID-19.

Dar pe termen lung?

Turismul se va redresa automat. Știu, sunt o optimistă. Dar anii precedenți asta îmi spun. Nu cred că este nevoie de măsuri speciale pe termen lung dacă cele pe termen scurt sunt aplicate corect și în timp util. Oamenii își doresc în continuare să călătorească, să aibă parte de experiențe culturale și din ce în ce mai mulți își vor dori asta și și-o vor permite. Este un sector care ia avânt cu fiecare an care trece. Până la urmă, cui nu îi place să călătorească?

Citește și despre evoluția industriei de evenimente, cu Gabriela Negulescu, managing partner Events Stuff România:

https://brands-that-value.com/gabriela-negulescu-events-stuff-cei-care-vor-rezista-vor-fi-mai-puternici-mai-credibili/

Citește și despre evoluția industriei de training, cu Mihai Arghire, managing partner Brightway:

https://brands-that-value.com/profesionisti-ai-afacerilor-despre-impactul-crizei-coronavirus-in-business/

Foto: Pixabay

 

 


Alice-Udrea-OK-1200x1800.jpg

March 12, 2020

Continuăm serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business, demarat de platforma Brands that Value powered by Tudor Communcation, cu antreprenori din domeniile afectate de criza coronavirus.

Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

ALICE UDREA

managing partner QUALIS TRAVEL

Alice Udrea activează în domeniul turismului de 16 ani – agenție de turism, management hotelier și training – formator autorizat. Este pasionată de călătorii și dedicată 100% acestui domeniu de activitate.Cum se resimte criză generată de coronavirus în industria de turism?

Având în vedere situația la nivel mondial cauzată de răspândirea virusului COVID-19, industria turismului se află printre primele domenii de activitate afectate.

Companiile care desfășoară activități de turism din România (agenții de turism, hoteluri, transportatori, ghizi de turism etc) au înregistrat în luna februarie și începutul lunii martie scăderi semnificative ale încasărilor.

Acest nivel scăzut al încasărilor este efectul scăderii cererii de servicii de călătorie și nivelul foarte scăzut al concrezitarii acestora în rezervări ferme precum și un număr mare de anulări sau amânări ale serviciilor deja rezervate.

Fiind sezon early booking, s-au recepționat pe parcursul lunii februarie destul de multe solicitări de ofertă, dar în cea mai mare parte, acestea nu s-au mai concretizat ulterior. Pe măsură ce epidemia s-a extins în tot mai multe țări europene, turiștii individuali au decis amânarea deciziei de achiziție a vacanței sau au solicitat anularea vacanței. De asemenea, companiile au decis limitarea deplasărilor de afaceri, anularea sau amânarea evenimentelor programate.

Hotelurile din România au înregistrat foarte multe anulări și un nivel scăzut de rezervări, care în foarte multe cazuri nu le asigură gradul de ocupare minim necesar pentru a putea funcționa în parametrii de rentabilitate.

Care sunt cele mai mari provocări? Cum estimați evoluția acestui domeniu?

În acest moment, companiile de turism din România înregistrează pierderi financiare foarte mari, iar din punctul meu de vedere, provocarea principală este menținerea business-ului la nivel de „conservare”, până în momentul în care lucrurile vor reveni la normal. Acest lucru înseamnă asigurarea nivelului minim de încasări necesar pentru a putea susține cheltuielile fixe aferente companiei.

În urma unei petiții adresate Guvernului României, operatorii în turism estimează că, dacă situația se prelungește dincolo de luna martie, vor fi nevoiți să apeleze la măsuri precum scăderi ale timpului de muncă pentru angajați sau chiar concedieri, pentru a evita intrările în incapacitate de plată sau închiderea companiilor.

Momentan, situația este imprevizibilă, iar lucrurile se schimbă de la o zi la alta, motiv pentru care fiecare operator în turism încearcă să fie pe cât posibil mai informat, să ofere sprijin turiștilor săi și condiții cât mai flexibile pentru modificarea datei de sejur sau anulare. Totul însă depinde în mare parte și de cooperarea partenerilor (companii aeriene, hoteluri, furnizori de servicii la sol etc).

De exemplu: nici o agenție nu poate face din păcate refund turistului sau să îi modifice rezervarea în mod gratuit, fără a avea acordul companiei aeriene sau a hotelului. Acestea sunt condiții care se negociază contractual la semnarea contractului (în general la începutul sezonului); acum suntem nevoiți să purtăm negocieri suplimentare, iar în unele cazuri succesul ține foarte mult de flexibilitatea partenerilor externi. Suntem puși oarecum într-o situație fără precedent.

Care sunt tendințele internaționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

Situația este similară cel puțin la nivel european, fiind foarte greu de estimat care va fi impactul. Există câteva estimări care spun că este posibil ca pagubele provocate de epidemia de coronavirus în domeniul turismului să se ridice la peste 100 miliarde de dolari la nivel global, în special în destinațiile foarte frecventate, cele mai multe în Europa.

Concret, din experiență proprie, în ultimele zile am stat de vorbă cu mai mulți parteneri interni și externi (operatori charter, agenții de turism externe și hotelieri) – din păcate, peste tot este același nivel scăzut al rezervărilor și flux mare de anulări.

Cu toții încercăm să fim informați la zi în ceea ce privește destinațiile neafectate încă de epidemie, precum și de evoluția în zonele afectate mai mult sau mai puțin, care sunt reglementările legale în ceea ce privește condițiile de călătorie etc. Încercăm să consiliem și să îndrumăm turiștii dornici de vacanță către destinațiile neafectate sau să îi re-rutăm atunci când este cazul și se poate face acest lucru.

Tendința este de a duce o campanie de informare corectă și de a expune turiștilor opțiunile reale și cât mai sigure cu putință. Uneori însă, noi operatorii în turism, suntem nevoiți să cerem nenumărate lămuriri autorităților cu privire la comunicatele de presă și măsurile instituite în ultimele zile. Din păcate, unele informații nu sunt suficient de clare sau incomplete și creează confuzii în rândul turiștilor, acestea impactând ulterior în activitatea noastră și relația cu aceștia.

 

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare? Dar pe termen lung?

În anumite țări, deja au implementat măsuri fiscale menite să susțină angajatorii și angajații din turism pe parcursul acestei perioade dificile. Din păcate, în România încă nu s-au adoptat astfel de măsuri, însă există o petiție semnată de peste 1000 persoane care operează în domeniul turismului din țară și transmisă de curând către Guvernul României.

În acest moment, îndrumăm turiștii să își rezerve pe cât posibil vacanțe pe destinațiile neafectate, iar soluțiile alternative la care lucrăm momentan și pentru care purtăm negocieri în acest moment cu partenerii noștri interni și externi sunt pachete de vacanță cu termene de anulare și de plată mai permisive, astfel încât, în cazul unor evenimente nedorite, turiștii să poată anula din timp vacanța, fără penalizări sau la un nivel foarte scăzut al acestora. Astfel, turiștii își vor putea face în continuare planuri de vacanță, având liniștea necesară că pot anula rezervările în caz de nevoie și mai ales siguranța că nu vor pierde banii achitați în avans.

Suntem încrezători că situația se va remedia și încercăm să găsim condiții favorabile de rezervare pentru turiștii noștri, mai ales că există o categorie care dorește să își programeze deja concediul pentru viitorul sezon de iarnă.

Citește și despre evoluția industriei de training, cu Mihai Arghire, managing partner Brightway

https://brands-that-value.com/profesionisti-ai-afacerilor-despre-impactul-crizei-coronavirus-in-business/

Citește și despre evoluția industriei de evenimente, cu Gabriela Negulescu, managing partner Events Stuff România

https://brands-that-value.com/gabriela-negulescu-events-stuff-cei-care-vor-rezista-vor-fi-mai-puternici-mai-credibili/

 

 

 


Gabriela-Negulescu-EventStuff-1200x1198.jpg

March 12, 2020

 

Continuăm serialul Profesioniști ai afacerilor despre impactul crizei coronavirus în business, demarat de platforma Brands that Value powered by Tudor Communcation, cu antreprenori din domeniile afectate de criza coronavirus.

Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

Gabriela Negulescu

Managing Partner al Event Stuff România

Event Stuff România este unul din marii furnizori de logistică și decoruri de închiriat pentru evenimente. După 5 ani de activitate în învățământ, un MBA și opt ani de activitate în banking și piețe de capital, a decis să între în domeniul dinamic al industriei evenimentelor. Din 2011 este asociat al Event Stuff Central Europe, una din cele mai mari firme din România în domeniul sau de activitate, și furnizor al Casei Regale a României.

În momentul de față Gabriela gestionează o echipa de 17 oameni și un inventar de mii de piese de mobilier și accesorii, mii de metri pătrați de corturi, kilometri de sisteme de împrejmuire, toate destinate închirierii pentru evenimente.

În cei peste 10 ani de activitate, Event Stuff a echipat evenimente mari și foarte mari, unele emblematice, desfășurate oriunde în țară și chiar și în afara ei. Cu un focus în special pe evenimentele corporate și publice, dintre care putem aminti 7 ediții de Bucharest Internațional Air Show, peste 15 caravane agricole pentru marii producători de îngrășăminte, târguri și festivaluri, gale și lansări de produse, petreceri corporate cu peste 2-3000 de participanți, vizita președintelui Republicii Franceze, 6 ediții ale evenimentului organizat în fiecare an de Ambasada Angliei, cu ocazia Zilei Reginei, evenimente sportive, concerte și festivaluri și multe, multe altele.

În momentul de față, ca toate firmele ce activează în acest domeniu, Event Stuff se confruntă cu criză provocată de Coronavirus și încearcă să-i facă față cât mai bine. Din păcate, nu există rețete…

Cum se resimte criză generată de coronavirus în industria de entertaining?

–        Industria de entertainement și de evenimente, în general, este puternic și rapid lovită de această nouă criză. O mulțime de evenimente internaționale s-au anulat. Acum s-au impus restricții și în România. Noi furnizăm logistică în special pentru evenimente mari. Nu suntem axați doar pe entertainment. S-au amânat (însă pe termen nedeterminat) o serie de evenimente gen târguri, evenimente corporate, conferințe, concerte sau evenimente sportive. Iar cele care au rămas confirmate sunt încă incerte. Deși restricțiile se referă la un anumit număr de participanți (minim 1000), nici evenimentele cu număr mai mic nu se vor ține din precauție, teamă etc. Practic, luna martie înseamnă pentru firmele din industria de evenimente din România ZERO business.  Sau foarte aproape de zero. Cu toate implicațiile. Sperăm să fie doar luna martie!

Care sunt cele mai mari provocări?

–        Cea mai mare provocare pentru firmele din industria noastră o reprezintă problemele de cash flow. S-au interzis evenimentele cu peste 1000 de persoane, dar mai toate s-au anulat sau amânat, indiferent de mărime. Acest lucru generează niște probleme de cashflow care pot deveni serioase.  Chiar dacă unele evenimente vor avea loc mai târziu, o perioada fără evenimente însemană o perioada fără venituri, dar cu costurile fixe pe care fiecare dintre noi le are și pe care nu le putem amâna. Nu mai vorbesc de situațiile în care s-au contractat și plătit deja servicii sau s-au făcut investiții legate de proiectele respective.

–        A doua este lipsa de predictibilitate, incertitudinea. Din nefericire, nu știm cum va evolua situația, cât va dura, ce restricții vor mai fi impuse. Citeam zilele acestea un raport McKinsey cu trei scenarii posibile… Nu știm dacă va fi o criză scurtă și ne vom recupera la sfâșitul primului trimestru, o scădere ușoară, dar generală a economiei, cu posibilitatea de revenire în Q2 sau o pandemie generală ce va genera o recesiune globală din care să ne revenim spre sfârșitul anului.

Vor fi pierderi la nivelul întregii economii pe care nu le putem estima acum. Pierderi care vor afecta toate domeniile de activitate și care vor avea un recul puternic în industria de evenimente. În 2008 noi abia ne lansam și, fiind primii în piață care închiriau toate tipurile de echipamente necesare unui eveniment, am  crescut, în ciuda crizei. Dar îmi amintesc bine despre acea perioadă că primele bugete care s-au tăiat în coporatii au fost cele de marketing și, implicit, cele de evenimente. În cazul unei crize cum este aceasta, ne așteptăm ca și bugetele alocate evenimentelor publice să se reducă, lucru care va afecta puternic segmentul în care activăm. De aceea sunt hotărâtoare gestionarea resurselor, drămuirea lor, păstrarea angajaților și a încrederii clienților.

Cum estimați evoluția acestui domeniu?

–        Este clar că va fi zdruncinat puternic. Companiile care nu vor avea capacitatea să reziste financiar în această perioada vor dispărea. Va fi foarte importantă abilitatea firmelor de a reduce costurile, de a-și gestiona foarte riguros resursele și de a găși surse alternative de venituri. Creativitatea cu aplicabilitate practică își va spune cuvântul. Totodată, va conta mult capacitatea de regrupare și de a deveni funcționale la capacitatea necesară după ce vor fi funcționat, nu se știe cât timp, în regim de avarie.

Care sunt tendințele internaționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

–        Dacă vorbim de tendințe în general, desigur că și piață românească le urmează, chiar dacă suntem, în unele aspecte, cu niște pași în urmă. În cazul crizei generate de coronavirus, nu dansăm neapărat în același stil. S-au anulat multe evenimente internaționale foarte mari; altele s-au reprogramat. Cu excepția Italiei, unde situația este dramatică, în alte țări pare că lucrurile sunt tratate cu mai mult calm. Desigur, sunt țări cu sisteme mult mai bine puse la punct, cu o disciplină și un simț civic bine înrădăcinate. Din păcate, societatea românească nu se prea poate lăuda cu astfel de trăsături. Și nici sistemele din România, îndeosebi cel sanitar, nu putem spune că sunt atât de bine puse la punct. Sunt îndreptățite măsurile drastice care s-au luat și care au lovit industria de evenimente din România precum trăznetul.

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare?

–        Ar fi tare bine să avem niște rețete! Depinde de creativitatea fiecărui antreprenor, de networking, de flexibilitate, de capacitatea de adaptare și, în mare parte, de capacitatea financiară. Se vorbește mult de online. Se discută mult în asociațiile internaționale ale organizatorilor de congrese și conferințe despre participări virtuale. Din păcate, activitatea noastră nu se poate muta în online. Nu-ți pot înlocui cortul de evenimente sau mobilierul cu unul virtual. Sau pot, dar nu mă ajută. În momentul ăsta, cred că toți ne batem capul cum să ne conservăm resursele și la ce activități alternative să le folosim, astfel încât să ne aducă venituri.

Dar pe termen lung?

–        Pe termen lung va conta foarte mult să reziști. Să te poți regrupa. Industria de evenimente va avea o problemă, dar nu va muri. Se vor dezvolta noi concepte. Problema sustenabilității, coroborată cu soluțiile tehnologice la care se va apela din ce în ce mai mult în această perioadă, pentru desfășurarea unor evenimente mari, vor duce la o validare și o explozie a zonei de evenimente virtuale.

Cei care vor fi rezistat vor fi mai puternici, mai credibili. Se vor reconfigura businessuri. Cred că eficiența și creativitatea vor fi vectorii principali de dezvoltare, iar tehnologizarea va juca un rol foarte important.

Citește și interviul pe care l-am luat unui profesionist din domeniul industriei de traininguri:

https://brands-that-value.com/profesionisti-ai-afacerilor-despre-impactul-crizei-coronavirus-in-business/?fbclid=IwAR0b0dCMf-fObTixEODXqcYo-6DIGi6DrLRHGxXF3Xz06TwdF4g0vE9V1ss

 

 


connection-4885308_1920-1200x818.jpg

March 11, 2020

„Lumea nu va mai fi niciodată la fel.” Erau cuvintele care se repetau la nesfârșit în urma atacului terorist asupra turnurilor gemene World Trade Center din 11 septembrie 2001. A fost un moment de criză care a generat schimbări uriașe. În situația noii crize generate de coronavirus, tindem să gândim cumva la fel.  Acest nou context perturbator aduce schimbări majore în societate și în modul în care facem afaceri. De aceea am invitat profesioniști din diverse medii de afaceri să ia pulsul din domeniul businessului pe care îl reprezintă.

 Mihai Arghire

 Managing Partner Brightway, companie de training

 Cum se resimte criza generată de coronavirus în industria de training?

Deocamdată efectul este redus. Am avut doar câteva proiecte care s-au amânat cu câteva săptămâni în cazul unor companii care au adoptat lucrul de acasă cu întreaga echipă ca măsură preventivă. Restul proiectelor se derulează deocamdată conform planului. Sunt convins însă că, dacă situația nu se ameliorează pe plan international, vor exista mai multe proiecte ce vor fi puse în stand-by. Cu toate acestea, viața merge înainte, ne vom adapta la noile condiții și vom depăși această provocare.

Care sunt cele mai mari provocări?

Deocamdată lucrurile merg la fel ca și până acum, voi vorbi despre câteva provocări care cred că au șanse mari să apară pentru noi într-un viitor apropiat.

  • Panica generală care transformă măsurile de prevenție într-un comportament irațional.Oamenii apreciază probabilitatea ca un eveniment să se întâmple după incidența cu care aud alte persoane vorbind despre acel eveninet ori în funcție de numărul de știri despre evenimentul respectiv. Dacă vorbim doar despre lucruri pesimiste și tragedii care urmează să se întâmple, oamenii vor intra in panică. Noi preferăm să fim fermi în privința măsurilor de prevenție și să vorbim cu optimism despre viitor.
  • Scăderea economică ce poate duce la tăieri de bugete în zona de servicii dacă situația nu se ameliorează.
  • Oprirea activității economice în zonele de carantină și scăderile din domenii cheie precum turismul, transportul aerian, organizarea de evenimente vor duce la o descreștere economică.

Cum estimați evoluția acestui domeniu? Care sunt tendințele internaționale? Sunt ele valabile și pe piața românească?

Domeniul educației de business este în creștere la nivel internațional și în România. Printre motivele principale sunt transformările pieței și progresul tehnologic care necesită dezvoltarea permanentă de noi abilități, adaptarea oamenilor și companiilor la schimbările mediului în care activează. Noul context al epidemiei cu COVID-19 va avea un impact negativ asupra acestui trend. Dacă va fi doar o decelerare a avântului, o stagnare sau o scădere, rămâne de văzut. Depindem de modul în care vor evolua lucrurile în următoarele luni, mă refer în special la anunțul apariției unui vaccin și scăderea semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri în zonele afectate.

Care sunt soluțiile alternative care ar putea redresa domeniul în perioada imediat următoare? Dar pe termen lung?

Noi am implementat căteva măsuri imediat:

  • Fiecare participant va fi testat pentru a fi primit în sală cu un termometru non-contact, cu laser infraroșu.
  • Înainte de a fi primit în sală, fiecare participant va completa un chestionar prin care își asumă că respectă prevederile de siguranță stabilite de Organizația Mondială a Sănătății, pentru protecția împotriva COVID-19. Printre aceste prevederi se numără asumarea că nu a călătorit în țările cu grad de risc ridicat în ultimele 14 zile și/sau nu a intrat în contact cu persoane ce se încadrează în categoriile de risc.
  • Permitem colegilor care au copii să lucreze de acasă în perioada când școlile vor fi închise. Acest lucru este valabil pentru oricine nu poate ajunge la birou cu mașina personală sau pe jos, evitând mijloacele de transport.
  • Derulăm anumite întâlniri, sesiuni de lucru cu clienții în mediul online.

Pe termen mediu-lung sunt optimist, cred că lucrurile se vor liniști și omenirea va trece peste această criză, așa cum a făcut-o de nenumărate ori. Sperăm că în următoarele luni vor exista rezultultate semnificative în lupta cu noul coronavirus și lucrurile vor reveni la normal.

Foto: Pixabay

 

 


tudor-wow-events-lansare-valley-21-15
tudor-wow-events-lansare-valley-21-11
tudor-wow-events-lansare-valley-21-3 (1)
tudor-wow-events-lansare-valley-21-2

July 2, 2019

Lansarea complexului eco-turistic montan Valley 21 avut loc pe 10 septembrie 2016, în abruptul nordic al Munților Ciucaș, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, județul Brașov.

Inaugurarea primei case și a proiectului a avut loc în mijlocul naturii, pe acordurile Rapsodiei Române de George Enescu, în interpretarea artiștilor Filarmonicii Brașov.